Fapte bune

 

Mai puțin de jumătate din români (48%) cred că în general oamenii sunt altruiști și se ajută unii pe alții. Interesant este că oamenii cu venituri mici și medii și cei din orașele mici cred într-o măsură mai mare că oamenii se ajută unii pe alții, prin comparație cu celelalte categorii demografice. Una din explicații este că acești oameni fie locuiesc în comunități mai restrânse - și deci mai unite, fie sunt nevoiti să se ajute mai mult unii pe alții pentru a trece peste dificultățile vieții.

 

Mila face legea

Oamenii străzii sunt principalii beneficiari ai faptelor bune: astfel 49% din persoanele intervievate spun că au dat bani sau bunuri unor oameni de pe stradă. Femeile și persoanele din orașele mici sunt mai înclinate să ofere bani sau bunuri persoanelor de pe stradă.

 

ONG-urile aproape la paritate cu biserica

32% din români declară că au donat către o organizație non guvernamentală, în timp ce 27% spun că au donat bani sau bunuri către biserică. Bazinul donatorilor este însă diferit pentru ONG-uri și biserică: în timp ce donatorii către biserică provin într-o proporție mai mare din rândul persoanelor senioare, din orașele mici, ONG-urile primesc donații într-o proporție mai mare de la persoanele cu venituri mari, din București. 

 

Voluntariatul și donatul sângelui, cenușăresele faptelor bune

17% dintre români și-au voluntariat timpul pentru o cauză bună și 15% spun că au donat sânge. E drept că dintre faptele bune, acestea implică probabil un efort ceva mai mare decât donațiile, dar este foarte probabil să existe și cauze culturale pentru aceste cifre relativ scăzute.

 

 

 

 

Rețelele sociale: raportul între "faptă și vorbă" este de 1:3.

38% dintre români spun că au distribuit o cauză pe rețele sociale către prietenii din listă, dar doar 12% au donat bani prin rețele sociale. Raportul între cei care donează și cei care distribuie cauze pe rețele sociale variază destul de mult cu vârstă, de la  1:2  în rândul tinerilor la  1:4 în rândul persoanelor cu vârstă de 45-65 ani.

 

 

 

 

Neîncrederea subminează faptele bune

Încrederea este acordată cu prioritate în cercul de persoane cunoscute, însă nici acolo nu este la cote foarte ridicate. Astfel, 50% spun că pot să aibă încredere în oamenii din jurul lor, iar  39% din români sunt de acord  că majoritatea oamenilor sunt onești și nu încearcă să profite de ei. Pe de altă parte, societatea românească în ansamblul ei este văzută că dominată de răutate și invidie de 79% din români. Dealtfel, încrederea scăzută în necunoscuți se vede și în comportamentul de zi cu zi: în ultimele 7 zile 55% dintre români au zâmbit unei persoane necunoacute și 38% au intrat în vorba cu o persoană necunoscută.

 

 

 

 

Despre studiu

Cercetarea de piață a fost realizată pe un eșantion de 1076 persoane, reprezentativ pentru populația cu vârstă cuprinsă între 18 și 65 ani din mediul urban. Datele au fost culese în luna februarie 2023.  Culegerea datelor s-a făcut prin platforma Frappe Digital, folosind panelul Daedalus Online. Eroarea de eșantionare este de +/- 3%.