Atitudini și așteptări față de intrarea României în spațiul Schengen

 

Mai mult de 9 din 10 români din mediul urban știu ce înseamnă spațiul Schengen. Procentul celor tineri care nu știu ce reprezintă spațiul Schengen  e de cinci ori mai mare decât celor mai în vârstă (15.4%  la 18-30 ani vs 3.2% la 45-65 ani), iar a femeilor care nu știu ce reprezintă spațiul Schengen aproape de două ori mai mare decât al bărbaților (9% vs 5,1%).

 

 

8 din 10 români consideră mai degrabă importantă sau foarte importantă intrarea României în Schengen. Motivul este mai degrabă practic  - liberă circulație (67.6%) - decât emoțional  -să nu mai fim cetățeni de rangul 2 în Europa (27.4%).

 

 

Aproape 7 români din 10 consideră că România îndeplinește toate condițiile de aderare la spațiul Schengen, dar mai puțin de jumătate cred că România va fi acceptată în Schengen la această rundă.

În cazul în care România nu e admisă în Schengen, recomandarea românilor pentru guvernul României este să aibă mai degrabă o abordare constructivă decât una de tipul "ochi pentru ochi"

 

 

Cu toate acestea, neacceptarea României în Schengen la această rundă ar crea frustrare și/sau furie pentru jumătate dintre români, care consideră că ar fi o decizie injustă. În aceeași ordine de idei, aproape 4 din 10 români iau în considerare boicotarea produselor și serviciilor austriece în  contextul neaderarii României din cauza opoziției Austriei.

 

 

Românii au însă capacitatea de a vedea și partea pozitivă: astfel, 6 din 10 români consideră că e un punct bun că se atrage atenția asupra problemelor din România, iar 7 români din 10 își vor vedea de viață lor că și până acum. 

Eșecul aderării la spațiul Schengen va fi însă decontat de către guvern, întrucât 8 din 10 români consideră că neacceptarea României ține de faptul că guvernul nu a făcut tot ce se putea face.

 

 

Despre studiu

Studiul a fost realizat de compania Daedalus Online prin intermediul platformei Frappe Digital. Eșantionul este de 1178 persoane, reprezentativ pentru persoanele cu vârstă între 18 și 65 de ani din mediul urban. Eroarea de eșantionare este de +/- 3%. Datele au fost culese online, pe 6 decembrie, din panelul Daedalus Online.